Am decis că merită orice ar costa!

Numele meu este Gail. Sunt o femeie de 72 de ani cu o boală genetică ce afectează țesutul conjunctiv din tot corpul. Am articulațiile slăbite și am dureri cronice. Am început să am nevoie de dispozitive de ajutor la mers acum aproximativ 9 ani. Folosesc un baston de drumeție pentru a mă deplasa prin casă și pentru plimbări scurte, dar mi-am cumpărat 4 rolatoare diferite care m-au dezamăgit. Unul trebuia să fie potrivit pentru toate tipurile de teren, dar nici măcar nu trecea peste o crăpătură denivelată de pe trotuar. De fapt, m-am rănit când s-a agățat de un loc denivelat și am căzut. În ultimii 8-10 ani am fost izolată și incapabilă să mă alătur altora când mergeau la plimbare în locurile pe care le iubesc.

„Nu eram pregătită să renunț la persoana care voiam să fiu, așa că am continuat să caut online alte opțiuni.”

Mi-am luat Veloped-ul exact la timp pentru o vacanță pe coasta Maine, unde închiriasem o casă cu prietenii. Atunci mi-am dat seama că viața mea se schimbase. Veloped-ul meu m-a eliberat. Am putut merge peste pietre, rădăcini, coborî un deal până la nisip etc. Am un sentiment cu totul nou despre viața mea. Nu mă simt prinsă în acest corp. Ai fi surprins cât de des ești lăsat pe dinafară, chiar și de prieteni, când nu mai ești persoana care erai înainte. În timp ce eram în Maine, făceam plimbări lungi în fiecare zi, ori de câte ori aveam chef. A devenit o glumă cu soțul și prietenii mei că pur și simplu dispăream cu „roțile mele fierbinți”. Am putut urca pe jos până la un far în punctul cel mai înalt al unei insule și să merg pe coaste stâncoase. M-am simțit ca atracția vedetă: oriunde mergeam, Veloped-ul atrăgea atenția. Fie pentru ei înșiși, fie pentru altcineva, oamenii voiau să știe ce este Veloped-ul, de unde l-am luat și site-ul web de unde puteau obține mai multe informații.